Notele ruşinoase pe care le-au obţinut profesorii la examenul de definitivat au declanşat o alertă de gradul zero în sistemul de învăţământ românesc. Doar 47% din dascălii care au susţinut această probă au luat notă de trecere, iar în Bucureşti a plouat cu note de 3 şi 4.

Nivelul submediocru de pregătire a elevilor are, iată, o cauză vizibilă. Profesorii care predau la catedre nu reuşesc să ia nici măcar note de trecere la examenul de definitivat. La nivel naţional, rata de promovare a acestui examen a fost de 47,83%, cel mai scăzut procent fiind de 29,33% - în Caraş-Severin. Cadrele didactice care au promovat examenul au dobândit drept de practică în învăţământul preuniversitar, dar şi cei care au picat examenul rămân să predea la catedre pe post de suplinitori. ”După un an de predare la catedră, toţi profesorii absolvenţi de facultăţi trebuie să-şi susţină examenul de definitivat. Au voie să îl dea de trei ori în termen de cinci ani. Dacă nu promovează în cele trei sesiuni acest examen, nu mai au dreptul să profeseze. În consecinţă, cei care nu au luat examenul, vor preda în continuare. Din păcate, la ora actuală, în învăţământ, marea majoritate a celor care predau sunt suplinitori, nu titulari”, ne-a declarat Constantin Rada, secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLÎ).

Profesorii de educaţie fizică au căzut pe capete

În Bucureşti, 88 de profesori din preuniversitar care au susţinut proba scrisă a examenului de definitivat au luat note de la 5 în jos. Cea mai dificilă materie s-a dovedit a fi educaţia fizică, unde au căzut 16 profesori, unii chiar cu note de 1, 2 şi 3. Note sub 4 s-au obţinut şi la educaţie muzicală, arte plastice, limba şi literatura engleză, precum şi la limba şi literatura română şi religie. Totodată, note sub 5 s-au dat la limba şi literatura franceză, economie şi lim