Comunele Răscăeţi, Brăneşti şi Vârfuri sunt în pragul falimentului şi trebuie să restituie către Uniunea Europeană, câte două milioane de euro. Administraţiile locale sunt acuzate că ar fi folosit un indicator al gradului de sărăcie mai mare decât este în realitate pentru a obţine anumite fonduri printr-un proiect pe măsura 3.2.2, modernizare de drumuri, realizarea reţelelor de apă şi canalizare, precum şi reabilitarea căminului cultural.
În realitate însă, primăriile au folosit indicatorii primiţi de la Consiliul Judeţean. De acolo pare să fi plecat cifrele "greşite".
Comuna Răscăieţi
În 2004, comuna Vişina a fost împărţită în două, formându-se astfel, comuna Răscăeţi. Toate cifrele statistice se află de atunci la Consiliul Judeţean, iar în 2010 când a fost depus proiectul de către primărie, datele au fost oferite de Consiliul Judeţean. Lucrările sunt realizate prin APDRP, iar corecţia financiară este de 100%.
"S-a constat că în acel document eliberat de CJ se arata un pic cam mare gradul de sărăcie. Proeictul nostru a fost eligibil, nu cum a spus Curtea că nu e eligibil. Dacă proiectul este eligibil merge la selecţie, dacă nu, pleacă înapoi. Nu este vina noastră, pentru că noi am cerut oficial de la CJ gradul de sărăcie şi asta ni s-a dat", a declarat Iulian Buibăr, primarul comunei Răscăieţi.
2,5 milioane, bugetul pe 20 de ani al comunei
Confirmarea faptului că cifrele au fost umflate de la Consiliul Judeţean vine chiar de la preşedintele Instituţiei, care spune că după ce va afla exact cine se face vinovat de treaba asta, îşi va pierde locul de muncă.
"S-au prezentat date nereale cu privire la gradul de sărăcie al localităţii. În opinia mea, răspunzător de treaba asta sunt cei care au organizat procedurile de licitaţie publică şi cei care au emis docume
