ANRM va derula, în perioada iulie-noiembrie, o campanie de informare cu privire la gazele de sist si a lansat site-ul infogazedesist. eu, unde a anuntat cã România are rezerve recuperabile de gaze de sist de 1.444 miliarde de metri cubi, clasându-se pe locul al treilea în Europa. Campania se va desfãsura în principal în zonele în care sunt concesionate perimetre cu potential de resurse neconventionale, respectiv judetul Vaslui si Dobrogea.

România se situeazã pe locul al treilea în Europa dupã rezervele recuperabile de haze de sist, dupã Polonia si Franta. Aceastã cantitate ar putea sã acopere consumul national de gaze pentru 100 de ani, reiese din datele Autoritãtii Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), preluate de la Administratia americanã pentru informat ie în domeniul energiei EIA. Polonia ar avea rezerve de gaze de sist de 4.190 miliarde de metri cubi, iar Franta de 3.879 miliarde de metri cubi. Alte state cu astfel de resurse sunt Danemarca (906 miliarde metri cubi), Olanda (736), Marea Britanie (736), Suedia (283), Spania (226), Bulgaria (481) si Germania (481). În România, compania americanã Chevron a obtinut, în 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj si explorare a gazelor de sist în trei zone din judetul Vaslui. Chevron mai detine concesiuni si în Dobrogea. Chevron intentioneazã sã înceapã în a doua jumãtate a acestui an forarea unui put de explorare a gazelor de sist în judetul Vaslui si va initia studii seismice pentru cele trei perimetre din judetul Constanta. În ceea ce priveste petrolul prins sub formatiuni de rocã de sist în România, EIA estimeazã un volum de 300 milioane de barili, fatã de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zãcãminte. Astfel, potrivit estimãrilor institut iei americane, explorarea zãcãmintelor de sist ar creste cu 50% rezervele de petrol ale României si de pe