Reporter: Ce puteţi să ne spuneţi despre situaţia culturii româneşti, în momentul de faţă, din perspectiva administraţiei centrale?

Radu Boroianu: Rămân a fi un om disciplinat prin natura educaţiei mele, deci, n-am să fac decât o constatare simplă. Consider că este un anume dezinteres pentru noţiunea generală de cultură. Nu suntem încă foarte conştienţi de faptul că, dacă vorbim de identitate naţională, vorbim în mod automat de două segmente foarte importante ale gândirii noastre, şi anume, pe de-o parte, monumentele care aparţin Patrimoniului cultural naţional, monumente, muzee, cultura tradiţională şi despre limba română, nu? Acestea sunt cele două componente ale integrităţii naţionale, ori, eu cred că noţiunea apare în discursul politicienilor de azi, dar încă nu o înţeleg ei pe deplin. Când vor înţelege, probabil că şi nivelul de subvenţionare de care ar avea nevoie cultura va fi altul. Există o teorie după care cultura nu face altceva decât să păgubească visteria. Asta pentru că niciodată nu o punem cum trebuie la cale. În momentul în care am rostui cum trebuie toate monumentele noastre istorice şi toate şantierele noastre arheologice, toate muzeele noastre, tot, în sfârşit, ce intră în domeniul acesta patrimonial, fluxul vizitatorilor, fluxul turiştilor ar creşte.

Deci, cultura poate să fie şi un element care să producă, nu să ceară. Altminteri, dacă şantierele arheologice, vorbind numai despre ele, şi ele sunt încă în interiorul pământului, dacă muzeele nu au fonduri ca să se modernizeze, şi nici oameni câteodată, şi aşa mai departe, nu putem să aşteptăm un rezultat. În momentul în care vom înţelege lucrul acesta, ne vom da seama despre cultura română, creativitatea românească în general, că e un factor activ în economia românească.

Experienţa britanicilor, care au inventat turismul, spune că, după ce şi-au restaurat patrimoniul naţio