Ziarul Financiar cere publicarea numelor şi a funcţiilor angajaţilor de la stat din fiecare organizaţie care funcţionează din bani publici sau a cărei organizare se află sub autoritate publică - ministere, administraţii publice, autorităţi locale, banca centrală, autoritate de supraveghere financiară, primării, spitale, direcţii de sănătate publică sau agenţii naţionale.
Instituţii cu sute de angajaţi în subordine au, în continuare, organigramele încărcate de diferite clase de secretari, consilieri, inspectori sau experţi, dar nimeni nu le atribuie acestora o faţă, un nume sau un număr de telefon, în ciuda faptului că transparentizarea administraţiei publice a fost cap de listă pentru fiecare guvern care s-a instalat la Palatul Victoria în ultimii ani.
„Informaţii precum numele, funcţia şi telefonul sau adresa de mail a unui funcţionar ar trebui să fie publice, este un drept fundamental al cetăţeanului european. Este important ca cetăţean să ştii unde vrei să ajungi, cu cine trebuie să stai de vorbă pentru a rezolva o problemă sau pentru a afla anumite informaţii şi chiar pe cine trebuie să dai în judecată, dacă un funcţionar a greşit, iar greşeala lui te afectează“, spune Marius Văcărelu, doctor în ştiinţe administrative şi cadru didactic al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. El precizează că, deşi un astfel de demers ar fi un pas mic în vederea transparentizării administraţiei publice, acesta ar elimina „timpii morţi“ şi ar uşura comunicarea dintre administraţie şi cetăţeni. Indiferent că a fost vorba de guvernul Tăriceanu, guvernul Boc sau, de opt luni, despre guvernul Ponta, premierii au promis transparenţă la nivelul administraţiei, obiectiv îndeplinit până în prezent cu jumătăţi de măsură, având în vedere că singurele feţe şi CV-uri care pot fi atribuite unor nume şi funcţii în cadrul ministerelor sunt cele al
