Ca Traian Basescu forteaza coabitarea pentru a lansa Miscarea Populara devine limpede.

Era clar ca presedintele nu are alt lider autentic pentru noua formatiune, probabil ca nici nu-si doreste asa ceva, iar postura de coabitant nu se impaca deloc cu aceea de lider al formatiunii care isi propune sa devina varful de lance al Opozitiei.

Nu poti sa fii si coabitant si lider al Opozitiei.

E foarte bine ca Traian Basescu a reinceput sa descopere ce ineptii comite Victor Ponta, dar ar fi fost de preferat sa o faca pentru ca era, de exemplu, oripilat de deschiderea robinetului coruptiei prin eliminarea plafonului pentru licitatiile publice.

A acceptat si a promulgat insa acea initiativa a USL fara cracnire. Probabil pentru ca si reprezentatii Miscarii Populare vor beneficia de ea.

Pentru Victor Ponta momentul este mai mult decat delicat. Pare ca nu se astepta la aceasta miscare a presedintelui, desi ea era usor de anticipat de ceva vreme. Pe de alta parte, este acum cu spatele la zid in afacerea CFR Marfa.

Daca merge cu privatizarea pana la capat, isi va asuma vanzarea companiei catre un posibil infractor, cercetat de DIICOT Iasi pentru crima organizata, catre un om care nu pare a avea banii necesari sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin contractul de privatizare, dupa cum isi va asuma si disponibilizarile care ar urma in virtutea contractului. Adica un pret politic imens.

Daca anuleaza privatizarea, va bifa inca un esec de proportii, dupa Oltchim, ceea ce ii va sifona grav imaginea de premier, nu numai in plan intern, ci, mai ales, in plan extern.

Ramane de vazut cum va iesi din coltul in care a fost inghesuit in acest final de coabitare. Si nu e deloc exclus ca momentul sa marcheze inceputul declinului sau ca lider, pentru ca orice ar face cu CFR Marfa a inregistrat o ma