Uniunea Europeană a înscris luni aripa armată a mişcării libaneze Hezbollah pe lista organizaţiilor teroriste. Cu alte cuvinte, nici nu a respectat întrutotul cerinţa Statelor Unite şi Israelul, care şi-ar fi dorit ca întreaga mişcare să fie catalogată drept teroristă şi nici nu a tăiat cu totul legăturile politice cu forţa politică libaneză.Unii experţi subliniază că mişcarea Europei ar putea complica situaţia politică din Liban. Preşedintele creştin-maronit al Libanului, Michel Sleiman, a indicat că speră ca Uniunea Europeană să îşi schimbe poziţia de dragul stabilităţii din Liban.

Înscrierea aripii armate a mişcării libaneze Hezbollah pe lista organizaţiilor teroriste este o decizie complicată pentru o zonă şi aşa extrem de dificilă şi cu un echilibru fragil. Cel mai mare risc este destabilizarea Libanului, unde procesul politic este blocat. După demisia premierului Najib Mikati şi desemnarea unui nou premier, în iunie, forţele politice nu au reuşit să construiască un nou guvern, blocajele învârtindu-se în jurul prezenţei Hezbollah în guvern, a împărţirii portofoliilor şi a dreptului de veto al Parlamentului. Iar sistemul politic libanez nu înlesneşte deloc procesul. Conform algoritmului ce încearcă să stabilească un raport cu demografia, preşedintele trebuie să fie creştin-maronit, premierul – sunnit şi şeful Parlamentului – şiit. Mai mult, Libanul este prins între Israel (cu care a avut un război în 2006), influenţa Iranului şi a Siriei, unde trupele de elită ale Hezbollah sunt implicate în conflict alături de regimul Bashar al Assad. Unde se situează mişcarea în tot acest context?

Hezbollah este poate cea mai importantă forţă de pe scena politică libaneză. Din cei 30 de membri ai guvernului aflat la final de mandat, 19 sunt afiliaţi Hezbollah sau asociaţi mişcării. Hezbollah sau “Partidul lui Allah” este însă mai mult decât atât. Are sprijinu