Un specialist în educaţie a explicat, pentru Evenimentul zilei, cum s-a ajuns ca profesorii începători să ia note rezervate celor mai dezastruoşi elevi. Sursa: Codrin Prisecaru
Recordul negativ atins la examenul de definitivare din acest an, considerat prima treaptă de intrare în învăţământ, a iscat indignare printre colegii mai vechi în breaslă.
Cum a fost posibil ca doar circa 48% dintre dascălii candidaţi să fi atins pragul minim de promovare, cu 14 procente mai puţini decât în 2012? Ştefan Vlaston, fost director de liceu şi preşedintele asociaţiei educative EDU-CER, are câteva explicaţii.
Catedra, colac de rezervă pentru ghinionişti
"În primul rând, tinerii performanţi nu sunt tentaţi să intre în învăţământ, unde salariile de început variază între opt sute şi o mie de lei. Plătim pentru faptul că nu avem salarizare legată de performanţă, cum este în privat", arată Vlaston.
Un alt factor care a contribuit la declinul rezultatelor de la definitivat, spune acesta, a fost creşterea notei de trecere de la şapte la opt, dar şi faptul că sistemul a devenit un refugiu pentru absolvenţii respinşi de mediul privat: "Vin candidaţi care, indiferent de notele de absolvire a facultăţii, sunt respinşi de angajatorii privaţi, neavând competenţele cerute de aceştia".
Mai grav este, crede Vlaston, că şi puţinii dascăli cu vocaţie vor fi puşi pe liber. "Abandonul şcolar ia amploare începând cu trecerea la liceu şi există clase fantoma cu efective doar în catalog, mai ales la seral. Presupun că vor fi desfiinţate 3.000 de norme la nivel de ţară", este scenariu sumbru creionat de expertul educaţional.
"Perlele" profesorilor de la definitivat
Dascălii care au fost testaţi la Limba română au fost din cale afară de creativi, dar nici cei de la Georgrafie şi Istorie nu s-au lăsat mai prejos.
Citiţi cele mai spumoase răspunsuri din
