Premierul Victor Ponta sare din garnitura CFR Marfă, pe care o ducea spre privatizare. Astăzi, după ce Executivul a aprobat printr-o HG vânzarea companiei, primul ministru a declarat că semnarea contractului cu GFR Grup, câştigătorul licitaţiei, se va face numai dacă CSAT îşi va da avizul.

El trimite, astfel, mingea înapoi, preşedintelui Traian Băsescu, de unde plecase luni, ţintind tribunele. „Dacă preşedintele nu convoacă CSAT în 60 de zile, privatizarea pică”, spune Victor Ponta, cerându-i partenerului său de coabitare să-i comunice „oficial” ce informaţii de natură să pericliteze afacerea deţine. Răspunsul Administraţiei Prezidenţiale este, deocamdată, laconic: CSAT nu are în atribuţii avizarea contractelor de privatizare, Ponta vrea să scape de răspundere. Şi mingea se întoarce în terenul premierului. Asistăm, aşadar, la un meci pur politic, în care se joacă soarta unei companii de stat şi pe parcursul căruia cei doi jucători încearcă să-şi rupă, reciproc, gâtul.

Preşedintele Băsescu a aşteptat să se adjudece CFR Mafă, amânând semnarea decretului de numire a lui Ovidiu Silaghi la Transporturi, numai pentru a-i pune în braţe excusiv lui Victor Ponta o privatizare despre care a profeţit că va eşua ca Oltchim, cumpărătorul umblând „disperat” după bani pe la bănci. Luat prin surprindere, premierul a reacţionat arogant, afirmând că nu e treaba preşedintelui să-şi bage nasul în conturile firmelor şi, oricum, nu dă doi bani pe ce spune el. Nu a contrazis însă afirmaţiile referitoare la GFR Group, lăsând impresia că ceva e în neregulă cu cumpărătorul. Faptul că, acum, pasează CSAT răspunderea semnării contractului întăreşte convingerea că privatizarea CFR Marfă a derait şi se caută un acar Păun.

În concluzie, avem de-a face cu o afacere proastă, pe care şeful statului a lăsat-o să se desfăşoare pentru a se compromite primul ministru şi pe care ac