Dacă au loc mutaţii importante la nivelul opiniei publice în ceea ce priveşte atitudinea faţă de Occident, nu putem exclude pentru viitor decizii la nivel politic care să încerce să le capitalizeze.

Una dintre consecinţele evenimentelor din vara trecută este schimbarea de atitudine, mai ales la nivelul unei părţi a elitelor, fa­ţă de ceea ce îndeobşte numim lumea occi­dentală. Ce e curios e că o bu­nă parte dintre cei în ca­uză considerau, uneori chiar de o manieră exagerat idilică, până acum câţiva ani în ur­mă, atât Uniunea Euro­pea­nă, cât şi Statele Unite ade­vărate faruri călăuzitoare pen­tru România, în ceea ce priveşte democraţia şi cons­trucţia instituţională. Brusc, occidentalii au devenit nişte ipocriţi atunci când fac trimitere la valori democratice şi la statul de drept şi nu sunt mai breji ca noi nici în materie de corupţie.

De unde această, schimbare majoră de atitudine? Dejucarea puciului USL din vara trecută datorită intervenţiilor Bru­xel­lesului, ale altor câtorva capitale europene importante, între care Germania a jucat un rol cheie, şi a Washingtonului a ge­ne­rat o mulţime de frustrări şi resentimente, bine alimentate de altfel de vectori media precum Antena 3, faţă de cei consideraţi responsabili pentru eşecul demersului. Şi nu doar la nivel politic. Anchetele DNA, condamnările sonore din justiţie, ins­tau­rarea unui climat general perceput drept unul de „insecuritate“ în rândul oa­me­nilor de afaceri implicaţi în contracte cu sta­tul sau pe bani europeni, dar şi re­for­mele din educaţie, toate generic asociate cu regimul Băsescu, au fost privite cu ma­ximă ostilitate.

Aşa că e lesne de înţeles de ce pentru cei în cauză lumea occidentală a devenit brusc antipatică şi duşmănoasă. E adevărat că şi de partea cealaltă a baricadei lucrurile s-au radicalizat. Orice con­tact cu Rusia sau China es­te privit cu suspiciune din start, f