„Valoarează cât propria greutate în aur”, este sintagma pe care o auzim şi o folosim adesea când vrem să asociem unui obiect o valoare semnificativă. Ne-am obişnuit să facem această remarcă pentru că aurul a fost, este şi va rămâne chintesenţa valorii, unul din activele care fac lumea să se învârtă. Valoarea lui vine însă dintr-o combinaţie unică de caracteristici, aurul fiind şi activul de ultim refugiu în caz de instabilitate şi criză, dar şi metalul folosit în fabricarea bijuteriilor sau în industrie, fiind în acelaşi timp şi un veritabil instrument de investitiţii.
Din categoria metalelor preţioase, aurul este cel mai popular, fiind accesibil atât investitorilor mici şi mari, cât şi traderilor. Interesant este că, de-a lungul secolelor, cantitatea de aur exploatată raportată pe individ a ramas aproximativ aceeaşi, undeva în jurul unei uncii pe cap de locuitor. Deşi exploatarea metalului galben s-a intensificat, şi populaţia planetei a crescut considerabil, astfel că, în prezent, avem tot atât aur pe cap de locuitor ca şi în vechime. Probabil aşa se explică de ce aurul şi-a păstrat valoarea intrinsecă şi nu s-a transformat într-un simplu concept.
Deşi preţul aurului s-a diminuat anul acesta cu aproximativ 25%, uncia ajungând să coste puţin peste 1.200 de dolari, analiştii Erste Bank mizează pe revenirea cotaţiilor, estimând că în următoarele 12 luni, acestea vor urca la peste 1.400 dolari/uncie. În aceste condiţii, recomandarea lor arată că aurul ar trebui să rămână o parte integrantă a portofoliilor de investiţii, fiind singurul activ lichid care nu presupune o obligaţie financiară sau o relaţie cu creditorii. Alt argument este că aurul reprezintă singurul mijloc de plată internaţional independent de guverne şi care a supravieţuit oricărui război şi faliment naţional.
Cumpăr, vând sau aştept?
Întrebarea inevitabilă pentr
