Consiliile judeţene din ţară sunt responsabile pentru derularea strategiilor judeţene de sănătate publică. Deja, la nivel judeţean această strategie ar fi trebuit să fie finalizată.

Cu toate că guvernul se lăuda că va fi prima strategie realizată de jos în sus, şi nu de sus în jos, „josul” îl constituie aici consiliul judeţean. Dar de ce nu s-ar implica în treaba asta şi primarii şi consiliile locale care au spitale în subordine, s-a întrebat, pe bună dreptate, şi senatorul PP-DD Haralambie Vochiţoiu.

De fapt, Strategia Naţională de Sănătate Publică este o statistică lărgită ce cuprinde mai multe componente: indicatori demografici, socio-economici, de mediu, indicatori ai stării de sănătate, indicatori ai utilizării serviciilor şi indicatori ai resurselor. Practic, se lucrează matematic, nu uman. Se apelează la Direcţia de Sănătate Publică, la Direcţia de Statistică, AJOFM, consiliile judeţene şi primăriile. Se lucrează cu formulare de colectare a datelor la nivel de localitate. Ministerul Sănătăţii îşi va axa strategia pe numere, statistici. În momentul de faţă este greu de precizat dacă toate aceste date corelate vor reda o realitate fidelă a stării sistemului de sănătate în România, dar şi a nevoilor în materie de asistenţă medicală ale persoanelor asigurate din sistem. Practic, se vor implica şi instituţiile de la nivel local, dar atribuţiile lor nu depăşesc nivelul statisticilor. Primarii, în afară de nişte cifre, nu vor putea transmite o evaluare reală a nevoilor cu care se confruntă în spitalele pe care le au în subordine.

Consiliile judeţene din ţară sunt responsabile pentru derularea strategiilor judeţene de sănătate publică. Deja, la nivel judeţean această strategie ar fi trebuit să fie finalizată.

Cu toate că guvernul se lăuda că va fi prima strategie realizată de jos în sus, şi nu de sus în jos, „josul”