Vindeau cărţi. Au rămas doi, dintre care unul ilegal. Băsescu i-a legalizat şi un primar de sector i-a demolat. Buchiniştii sunt pe cale de dispariţie. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU
Acum doi ani, când coborai din troleu la Universitate, dădeai peste ei. Clienţii lor cei mai importanţi erau studenţii. Mediciniştii căutau tratate de medicină, politehniştii, cărţi tehnice. Găseai clasici şi bestseller- uri moderne, la preţuri de dumping.
În decembrie 2011, bu chiniştii au fost alungaţi. Mai sunt doi. Unul, fără autorizaţiecare vinde cărţi lângă Teatrul Naţional - şi al doilea în curtea Muzeului Bucureştilor. Pe cei 240 de buchinişti din Paris, de pe malul Senei, nu i-a deranjat nimeni, din 1859. Sunt o atracţie.
Sandra Brown şi Isaac Asimov
Ieri, la Universitate, un rom vindea ochelari şi cuburi Rubik. Pe o măsuţă, alt rom vindea şerveţele şi leucoplast. Un puşti înşirase vreo 30 de romane de dragoste. Zice că le vinde de nevoie. Un buchinist, din aceeaşi etnie, îşi etalase „biblioteca” lângă Teatrul Naţional. „Cumpără provincialii. De medicină nu mai dau şi nici tehnice! Internetu’ e duşmanu’ cărţilor!”, se plânge omul.
Cele mai vândute sunt SF-urile lui Asimov, „poliţistele” şi ale Sandrei Brown: „Le cumpără babele! Dacă vinzi de 20-30 de lei pe zi”, se amuză buchinistul. E supravegheat de un burtos cu lanţ de aur şi ochelari de soare. Se bagă-n vorbă: „E omu’ meu! Ce vrei?”. „Păi, merge treaba? „Io’s «Neamţu’» şi am opşce ani de puşcărie! Pleava societăţii, de profesie ratat!”, e ameninţător „stăpânul”. Se linişteşte: „Era vorba să dea spaţii în Centrul Vechi, cu autorizaţii! Frecţii!”.
Azi n-are „Tolstoievski”! Da’ mâine sigur!
O clientă întreabă de cărţi de cosmetică. „Sclavul” n-are, dar promite că face rost. „Dă cinci cărţi cu 80 de lei! E serios”, explică Mihaela Vâlceanu, de profesie asistentă. L-am testat: „Ai ceva de Tolstoie
