Boscheţii sunt, de departe, cei mai prolifici în acest anotimp călduros. Pe unde te uiţi, îţi sar în ochi, aceştia crescând mai ceva ca arbuştii decorativi.
Au frunzele mari, late şi cărnoase, tulpini ţepene. Cel mai adesea invadează locurile de prin spatele blocurilor, ori prin grădiniţele din faţa blocurilor, acolo unde nu-şi dă nici un locatar interesul să cureţe. O imagine interesantă, pe care nu m-am putut abţine să nu o imortalizez este aceea a unor boscheţi, atât de mari, încât un Matiz era parcat la umbra lor. După cum se vede şi în imaginea alăturată, în spatele boscheţilor crescuţi ca din sămânţa vrejului de fasole din poveste, este parcată o maşină. Însă atât de mari sunt buruienele, încât autovehiculul nu se mai zăreşte. În această zonă s-a mai curăţat vegetaţia săptămâna trecută, dar boscheţii au fost ori rataţi, sau iertaţi de lama utilajelor Primăriei Petroşani. Acelaşi lucru se întâmplă şi în zona construcţiei grădiniţei „I.G. Duca”, pe unde nu ai loc să treci nici de sălcii, nici de boscheţi. Bineînţeles, cum orice buruiană este locul perfect pentru colectarea deşeurilor, nici nu vrem să ştim ce s-ar bascula din zonele cu boscheţi. O rabă de gunoi tot s-ar strânge.
Boscheţii sunt, de departe, cei mai prolifici în acest anotimp călduros. Pe unde te uiţi, îţi sar în ochi, aceştia crescând mai ceva ca arbuştii decorativi.
Au frunzele mari, late şi cărnoase, tulpini ţepene. Cel mai adesea invadează locurile de prin spatele blocurilor, ori prin grădiniţele din faţa blocurilor, acolo unde nu-şi dă nici un locatar interesul să cureţe. O imagine interesantă, pe care nu m-am putut abţine să nu o imortalizez este aceea a unor boscheţi, atât de mari, încât un Matiz era parcat la umbra lor. După cum se vede şi în imaginea alăturată, în spatele boscheţilor crescuţi ca din sămânţa vrejului de fasole din poveste, este p
