În această primăvară, la Tîrgul Internațional de Turism de la București, Radu Mazăre a transmis un mesaj cît se poate de clar: veniți la Mamaia, că acolo vara se bea mult și se face sex. Probabil, deși îți dădeai seama imediat că privirea sa goală și zîmbetul tîmp nu aveau de-a face nici cu una, nici cu alta.
Dar Mazăre ar fi trebuit să spună și ce nu o să găsiți în Mamaia. Spre exemplu, nu o să găsiți niciunde o mîncare bună. Cînd zic niciunde, nu înseamnă că am mers la toate restaurantele și terasele din Mamaia unde se poate mînca ceva. Pește proaspăt înseamnă, pe Litoral, pește proaspăt decongelat sau, dacă vrea domnul ceva tradițional, niște hamsii cu mămăliguță și mujdei. Vezi doar doi-trei străini amețiți care se îndoapă cu găleți de peștișori, restul românașilor rostogolesc mititei pe gît, nu mai mulți de o sută, ca să rămînă loc și pentru un lighean de papanași.
Dar poate vrei o pizza, adică ceva ce și o bucătăreasă oarbă și fără o mînă poate să facă. Vrei degeaba. Am comandat pizza în patru locuri și, dacă mi-aș fi luat în vacanță și un cățel pe care voiam să-l omor, probabil că acesta s-ar fi ghiftuit cu al forno, diavola și prosciutto seară de seară. Așa, nu am putut decît să las produsul –semipreparat congelat și băgat în cuptor – în farfurie. Niște bucăți rotunde de pîine mustind de ulei, pe care băltea o substanță galbenă. Acesta trebuia să fie cașcavalul. Dacă modelai substanța asta galbenă cît încă era moale, puteai să-i faci copilului niște figurine haioase cu care să se joace. În altă parte, unde cei care serveau m-au asigurat că pizza lor e recunoscută în zonă (era vorba de zona bucătăriei, cred), am primit un blat gros de vreo trei degete în care fuseseră înfipte în devălmășie bucăți de salam, parizer, cîrnați și o substanță roșie, cel mai sigur acel sos de roșii pe care poți să-l cumperi la butoi din supermarket și care, folosit
