Vitalie Ciobanu: „Sperăm ca organele de drept să-și facă datoria, sperăm ca agresiunea împotriva presei în Moldova să nu devină un fapt cotidian”

Am asistat în ultimele două săptămâni la proliferarea unor grave amenințări asupra presei: jurnaliştii Constantin Cheianu, Vasile Năstase, Bogdan Ţârdea, precum şi alţii, mai devreme, au primit mesaje anonime în care li se cerea să renunţe la comentariile lor acide împotriva corupţiei şi a unor afaceri ilegale, în caz contrar, cităm din sentinţa ocultă: „veţi amuţi definitiv”. Este expresia violentă a presiunilor la care este supusă presa din partea clanurilor mafiote din Moldova, a patronilor, a unor formațiuni politice sau din zona instituțiilor media concurente.

Liderii coaliției de guvernământ au subliniat de mai multe ori că realizarea majoră a schimbării din 2009 este dezvoltarea unei prese libere și pluraliste, nu ca în epoca Voronin, când cenzura era în floare. Or, atacurile la adresa jurnaliștilor, deja sub noua putere, democratică, plasează în ridicol aceste afirmaţii. Jurnaliștii amenințați au făcut plângere la Procuratură, au trimis memorii la Guvern și Președinție. În mod firesc, s-au alertat organizaţiile media. Dintre instituțiile de drept sesizate, primul a luat atitudine SIS-ul, care a difuzat un comunicat mai insolit – un soi de comentariu literar-artistic despre nevoia de proteja libertatea de exprimare (ceea ce probează că directorul serviciului, dl Mihai Bălan, are o pregătire filologico-jurnalistică). Totuși, societatea ar dori mai degrabă ca atentatorii să fie identificați și deferiți justiţiei. S-ar înlătura astfel o sursă de pericol imediat și s-ar lansa un avertisment pentru alţi potenţiali amatori de a închide gura presei, mai ales că instituțiile de drept dispun de tehnologii performante pentru a le da de urmă. Ceea ce lipsește, se pare, este voința politică.

Par