Ministerul Educaţiei a hotărât desfiinţarea unui număr de 183 de specializări de la facultăţi din cadrul a 37 de universităţi din ţară, acestea urmând să intre în lichidare începând cu anul universitar 2013-2014. Este vorba despre specializările pentru care cererea este redusă şi care nu mai îndeplinesc criteriile necesare pentru a funcţiona.

Decizia a fost luată chiar imediat după ce a început perioada înscrierilor la facultate.

Deşi, în fiecare an, înaintea festivităţilor de absolvire, în special, a celor din sistemul universitar, “încurajarea” absolvenţilor este constantă, şi anume că aceştia reprezintă“şomerii de mâine”, nu ne mai miră faptul că cei ce deţin frâiele Educaţiei se trezesc în al XII-lea ceas, indiferent de situaţie. În ciuda faptului că s-au făcut numeroase studii care arătau, aproape constant, faptul că 80 la sută dintre absolvenţi profesează în alte domenii, nu s-a întrezărit măcar un demers minor în a se schimba acest aspect. Iar acum aşa pe nepusă masă s-a constatat că zeci de specializări nu mai sunt utile.

Dacă aruncăm un ochi prin statistici observăm că statul român finanţează anual de la buget aproximativ 62.000 de locuri la facultăţi pentru primul an de studiu universitar, cele mai multe dintre acestea fiind în ştiinţe economice, ştiinţe juridice, administraţie, studii europene şi chiar jurnalism. Însă câţi dintre absolvenţii care ies de pe băncile facultăţii îşi şi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat?

Studiile în ştiinţe sociale, drept şi bussiness reprezintă 53,4 la sută în facultăţile din România, comparativ cu 35,6 la sută cât este valoarea medie în ţările europene. Studiile în inginerie, construcţii şi industrie reprezintă 17,3 la sută, faţă de 12,9 la sută, cât este media europeană.

Acelaşi studiu relevă şi faptul că universităţile din România se află sub media europeană în ceea ce priveşte pon