Odată cu venirea verii se pare ca s-a deschis şi sezonul „marilor proiecte” la Primăria Capitalei, pornind acum cu un nou pasaj la Piaţa Presei Libere, un altul la Piaţa Sudului, dar şi finalizarea celui de la Mihai Bravu/Văcăreşti şi diametrala Berzei-Buzeşti.
Ceea ce nu vedem însă din partea Primăriei Capitalei este un plan coerent de a fluidiza traficul din Capitală, fluidizare care însă se poate realiza numai cu ajutorul Poliţiei Rutiere. De ce? Din simplul motiv că şoferii care nu respectă Codul Rutier sunt cei care stau la baza problemelor din traficul bucureştean.
Cum? Oricând, oriunde şi la orice oră se pot observa în trafic şoferi care vorbesc la telefonul mobil fără „handsfree”, cu toate că acum mai toate telefoanele dispun de speaker, vin în pachet cu căşti speciale iar sistemul Bluetooth pentru maşină a ajuns să echipeze până şi Daciile produse la Mioveni. Rezultatul? Un şofer care vorbeşte la telefon nu mai este atent la trafic, nu mai păstrează banda, merge semnificativ mai încet comparativ cu restul maşinilor, iar riscul unui accident creşte semnificativ. O simplă aplicare a codului rutier care sancşionează vorbitul la telefon probabil ar fi la fel de eficientă ca un nou pasaj sau pod. Mai mult, ar aduce şi bani la stat.
Tot în această categorie ar putea intra maşinile care staţionează sau opresc blocând o bandă de circulaţie. Aici nu intră doar taxiurile care opresc de cele mai multe ori fără semnal oriunde doreşte clientul, ci şi şoferii foarte comozi care doresc să parcheze exact unde au treabă. Câteva camere video care să înregistreze plăcuţele de înmatriculare în aceste puncte cheie de asemenea ar aduce venituri şi ar fluidiza traficul. Să fie oare prea ieftine aceste soluţii?
Ce poate face Primăria în materie de infrastructură cu preţuri foarte mici? Să remonteze cronometrele pe semafoare. În orice oraş respectabil
