● Pescăruşul de A.P. Cehov, regia: Yuri Kordonsky; scenografia: Dragoş Buhagiar. Cu: Ioana Iacob, Horia Săvescu, Franz Kattesch, Olga Török, Rareş Hontzu, Enikö Blénessy, Anne-Marie Waldek, Radu Vulpe, Georg Peetz, Konstantin Keidel, Aljoscha Cobeţ, Dana Borteanu, Isa Berger, Paul Cebzan. Teatrul German de Stat Timişoara.
Yuri Kordonsky este un clasic updatat. Regizorul rus, şcolit de Lev Dodin (patriarhul teatrului rus, guru de la Malîi Teatr), ajuns şeful catedrei de teatru de la Wesleyan University, Middletown, SUA, nu s-a convertit la dramaturgia americană, nici măcar la cea contemporană, nici la vreo estetică nonconformistă. Kordonsky rămîne preocupat de marile texte clasice, în special ruseşti. A montat Cehov, Gogol, a dramatizat Dostoievski şi Bulgakov. Excepţiile s-au petrecut cu textele montate în ultimii ani – rusul Pavel Sanaev, cu Îngropaţi-mă pe după plintă, la Bulandra, şi polonezul Tadeusz Konwicki, cu Ultima zi a tinereţii, la Sibiu, amîndoi romancieri contemporani, dar păstrînd o anume eleganţă clasică a scriiturii. Cu Pescăruşul de la Teatrul German de Stat Timişoara, Kordonsky revine la Cehov (prima sa montare în România a fost Unchiul Vanea, la Bulandra, în 2001).
DE ACELASI AUTOR Manuel Pelmuş şi faţa nevăzută a dansului Lebăda Imposibilitatea fericirii şi dezastrul afectiv - studiu pop art Aceşti polonezi minunaţi şi spectacolele lor uimitoare În Pescăruşul, mutaţia esenţială pe care o operează regizorul – cu ajutorul scenografului Dragoş Buhagiar – este includerea spectatorilor în spectacol şi a personajelor în public. Este o funcţie ambivalentă: spectatorul devine un voyeur, face un pas spre scenă, iar personajele fac un pas în afara scenei. Ambivalenţele continuă. Spectacolul începe şi se termină cu două secvenţe de teatru în teatru: piesa lui Treplev din deschidere, artificială, demonstrativă, căutat inovatoare („formele no