- Social - nr. 144 / 25 Iulie, 2013 Imediat dupa 1989, literatura romana a intrat in zodia nonfictionalului, printr-un aflux masiv de texte memorialistice, prin publicarea unor jurnale inedite, prin suprematia documentului asupra fictiunii. Memorialistica de inchisoare, jurnalele interzise, reeditarea unor opere cenzurate inainte de revolutie – sunt aspecte si forme literare predominante. O astfel de reorientare a literaturii romane spre document, fapt istoric, dar si spre literatura exilului, a avut urmari asupra evolutiei ulterioare a prozei de la noi. Desigur, dupa aceasta baie de nonfictional, romanul a inceput sa castige tot mai mult teren, iar reusitele in domeniu sunt mai mult decat semnificative, astfel incat perioada postdecembrista inregistreaza aparitia unor romane de cert calibru estetic: Orbitor, de Mircea Cartarescu, Intoarcerea huliganului, de Norman Manea, Pupa russa, de Gheorghe Craciun, Orasul de apoi, de Cristian Teodorescu, Provizorat, de Gabriela Adamesteanu, Simion Liftnicul, de Petru Cimpoesu, Luminare, de Ioan Lacusta,Cafeneaua Pas-Parol, de Matei Visniec, Cartea soaptelor, de Varujan Vosganian, Acasa, pe Campia Armaghedonului, de Marta Petreu, Matei Brunul, de Lucian Dan Teodorovici, Ploile amare, de Alexandru Vlad, Cruciada copiilor, de Florina Ilis, etc. Desigur, aceste texte, dar si altele, constituie tot atatea argumente viabile ale prezentei si semnificatiei romanului romanesc de azi. Dincolo de multiplele asteptari pe care critica literara le-a exprimat, acum si odinioara, romanul romanesc pare sa se afle, astazi, intr-o zodie norocoasa. Cu un amendament: doar viitorul e cel care va legitima sau nu o astfel de predictie optimista. IULIAN BOLDEA - Social - nr. 144 / 25 Iulie, 2013 Imediat dupa 1989, literatura romana a intrat in zodia nonfictionalului, printr-un aflux masiv de texte memorialistice, prin publicarea unor jurnale inedite,