Economismul, pragmatismul şi utilitarismul şi-ar fi pus atît de masiv amprenta asupra actualului sistem de învăţămînt încît valorile culturii europene ar fi periclitate iar tineretul, imbecilizat.

Autorul, care deplînge în paginile cotidianuluiDie Welt „sistematica imbecilizare a tineretului, aruncat cu un orizont îngustat de cunoaştere şi cu sufletul uscat într-o inumană societate în care doar performanţele contează”, se teme că renunţarea la cultura umanistă ar periclita chiar ordinea democratică a societăţii noastre, pe termen lung sau mai scurt. Heinzlmaier nu este singurul care avertizează asupra acestui risc datorat şi faptului că, în absenţa unei cunoaşteri mai profunde a trecutului şi prezentului, liberul arbitru şi calitatea opţiunilor politice vor avea de suferit.

Deja într-un interviu publicat în 2007, în ziarul Die Presse autorul semnala că în societatea multiculturală occidentală, tînăra generaţie autohtonă, care nu se mai află în posesia unui puternic set de valori morale, religioase şi habitudini tradiţionale este confruntată cu membri unor comunităţi religioase şi etnice, în majoritate de imigranţi, încă tributari unor mentalităţi şi unui comportament, în parte patriarhal - arhaice. Acest clivaj în cadrul aceleiaşi generaţii, deţine un deloc neglijabil potenţial conflictual.

Cum în ultima vreme semnalele de alarmă de felul celor pe care acum le lansează Bernhard Heinzlmaier nu au lipsit, se naşte fireasca întrebare - ce-i de făcut? Alternativele la învăţămîntul de stat există dar ele nu sunt accesibile decît acelor membri ai societăţii care au suficientă dare de mînă să-şi trimită odraslele la şcolile particulare, la internate şi licee de elită. Deşi facultăţile umaniste sunt încă masiv frecventate de studenţi, ele sunt dependente de factorii economici în materie de finanţare a diverselor programe şi proiecte.