După mutarea politică prin care a pasat ultimul cuvânt în prtivatizarea CFR Marfă de la Guvern în mâinile CSAT, adică la Palatul Cotroceni, premierul Victor Ponta a anunţat astăzi că nu va lua iniţiativa convocării Consiliului, cu toate că legea i-o permite.

Premierul s-a justificat azi, la Sibiu, susţinând că evită "uzurparea vreuneia dintre atribuţiile preşedintelui". Legea CSAT prevede însă că acesta poate fi convocat nu doar de preşedinte, ci şi de o treime dintre membri. În condiţiile în care la masa CSAT 7 din cei 13 membri sunt miniştri - Victor Ponta, Varujan Vosganian, Daniel Chiţoiu, Titus Corlăţean, Robert Cazanciuc, Radu Stroe şi Mircea Duşa -, şedinţa pentru avizarea privatizării CFR Marfă pe care premierul o cere poate fi convocată cu uşurinţă la iniţiativa sa.

Întrebat, la Sibiu, dacă are această intenţie, Victor Ponta a negat însă. "O să-l convoace preşedintele. Nu vreau să uzurp vreuna din atribuţiile domniei sale", a spus primul-ministru.

Ce pârghii are Ponta în CSAT

În articolul 6, legea CSAT clarifică cine poate avea iniţiativa convocării Consiliului. Chiar dacă în practică nu s-a întâmplat lucrul acesta, CSAT poate funcţiona şi în absenţa şefului statului care este preşedintele Consiliului, şedinţele fiind conduse de vicepreşedinte, adică de premier." Potrivit articolului 6, există două variante: "(1) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se convoacă de preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar. (2) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul membrilor săi".

În oricare dintre situaţii, "Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri prin consens", se arată în aceeaşi lege. Altfel spus, oricare 5 miniştri pot convoca CSAT, însă mai au nevoie, pe lângă