Moneda Rusiei, rubla, se află în cea mai lungă perioadă de depreciere din mai până în prezent, iar randamentele obligaţiunilor ţării cresc din cauza temerilor legate de veniturile pe care aceasta le va obţine din exporturile de ţiţei, ca urmare a declinului cotaţiilor de pe piaţa de profil.

Industria petroului şi gazelor naturale generează aproape 50% din veniturile bugetare ale Rusiei.

Rubla a scăzut ieri, pentru a patra zi la rând. În prima parte a zilei, moneda a pierdut 0,4% pe piaţa din Mos¬cova, ajungând la 37,2626 unităţi pe coşul valutar format din dolar şi euro. Totodată, rubla s-a depreciat cu 0,5% la ora 10.00, pe piaţa din New York, ajungând la 32,62 unităţi/dolari, respectiv cu 0,6% faţă de moneda europeană, la 43,12 unităţi/euro.

Banca centrală a Rusiei a vândut 6,47 miliarde ruble (199 milioane dolari) la data de 23 iulie, ca să opreas¬că declinul monedei naţionale.

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale ruseşti cu maturitatea în februarie 2027 a crescut cu cinci puncte de bază (0,05 puncte procentuale) ieri, la 7,68%. Moscova a vândut în 24 iulie, în totalitate, o emisiune de 10 miliarde ruble cu scadenţa în 2016, la un randament de 6,21%. Rusia a plasat, totodată, titluri de 7,49 miliarde ruble dintr-o emisiune planificată de 10 miliarde ruble, cu maturitatea în 2023, la un randament de 7,19%.

Menţionăm că, ieri, pe piaţa americană, cotaţia futures a petrolului West Texas Intermediate cu livrare în septembrie a coborât cu 0,3% la ora 09.39, ajungând la 105,06 dolari/baril. La Londra, preţul petrolului Brent cu livrare în septembrie a scăzut cu 0,1%, la 107,11 dolari barilul.

Analiştii arată că scăderea cotaţiilor petroliere influenţează în mod negativ dinamica monedei ruseşti, iar dacă declinul acestora va continua, atunci şi rubla va urma un curs descendent.

Alina Vasiescu

Rubla a scăzut ieri