Degeaba sîntem în miez de vară şi lumea românească se dedă florarului, concediilor, relaxării, bericilor şi distracţiilor prelungite. Degeaba vin delegaţii mixte (FMI+Banca Mondială) să rezoneze cu iraţionalul şi absurdul (atunci cînd, mai aproape de glia strămoşească, fierbe în noi lenea, indiferenţa şi incompentenţa). Degeaba ne tot dau note proaste la absorbţia – ce frumos şi energic sună! – fondurilor europene şi ne muştruluiesc tot felul de comisii europene. Totul e zadarnic. Noi, adică România şi românii, o ţinem p-a noastră. Ne descurcăm. Şi nu de azi, de ieri. O să fie bine. Traian Băsescu a revenit la comportamentul cu care ne-a obişnuit. Diversiune după diversiune, am tot spus, două pe săptamînă. Acum iar sînt două subiecte, de tocat mărunt de media şi de cetăţenii aflaţi la odihnă. Unul ar fi cazul Omar Hayssam, altul cu numirea unui nou ministru la Transporturi. De cînd Relu Fenechiu a fost condamnat, PNL e prins cu mîna în uşă, preşedintelui revenindu-i cheful de a da de pămînt cu adversarii. Iar presa băsistă, disciplinată, atacă şi ea. Cînd Băsescu îl avea la inimioară pe Ponta, se mergea pe varianta coabitării, acum, că s-a dat iar liber la atacuri, USL şi premierul sînt din nou în centrul atenţiei. Remarcăm că şi USL a greşit şi cînd l-a numit pe Relu Fenechiu la Tranporturi, şi cînd l-a susţinut ca ministru, şi acum, cînd e prins în ofsaid cu Ovidiu Silaghi. De ce se cramponează liderii USL să numească un oarecare Silaghi la Ministerul Transporturilor? Tocmai această insistenţă absurdă îl determină pe Traian Băsescu să atace, accentuînd că în guvern intră persoane cu probleme penale. Dar mai are competenţa vreo relevanţă, la noi, la numirea în funcţii publice? Toată tevatura şi excesiva grijă a preşedintelui pentru acest post este o altă grenadă fumigenă pe care o aruncă, hăhăind, prostimii. Pregătindu-şi drumul politic de după expirarea manda