Cazul contelui şi poetului maghiar Albert Wass (1908-1998) este strigător la cer pentru sătmăreni, indiferent de opţiunile politice sau de naţionalitate. Declarat criminal de război şi pe 13 martie 1946, dar şi pe 10 martie 2008 şi în ianuarie 2010, Wass e repus în drepturi de tot mai multe fundaţii aşa-zis culturale din judeţul Satu Mare şi nu numai, care îl pomenesc aproape la fiecare sărbătoare de-a lor, în ciuda faptului că acest lucru este pedepsit prin lege cu închisoarea în România. Ultima ispravă le aparţine celor din fundaţia “Pro Villa Berve” şi a avut loc la Berveni. La nivel practic, Consiliul Local Berveni a alocat pentru această manifestare suma de 1.500 de lei. Ceea ce înseamnă că am ajuns să ne plătim propria denigrare, în timp ce alţii fac apologia criminalilor de război chiar sub nasul autorităţilor şi din fonduri publice. Un nou caz… al câtelea?!

Fundaţia “Pro Villa Berve” a organizat duminică, în comuna Berveni, a treia ediţie a “Întâlnirii naţionale a meşterilor populari”. Până aici nimic dubios. Doar că pe invitaţie era postat un citat din Wass Albert. Adică, Wass Albert criminalul de război. Şi nu este un caz singular. Nici pe departe. Cât despre Wass Albert nu putem să spunem decât faptul că Tribunalul din Cluj l-a condamnat la moarte în lipsă, deoarece acesta a instigat la uciderea mai multor români şi evrei la data de 23 septembrie 1940. Actele păstrate la Cluj dovedesc că Wass Albert a avut mai multe procese cu ţăranii români din zonă, fiind acuzat în repetate rânduri de molestare. Relaţiile tensionate dintre Wass Albert şi ţărani şi-au găsit rezolvarea după Diktatul de la Viena, contele incitând noile autorităţi să-i ucidă pe cei care i s-au opus în trecut. Wass Albert a emigrat în Statele Unite, unde s-a sinucis în 1998, la vârsta de 90 de ani, după ce în 1996 Budapesta i-a refuzat acordarea cetăţeniei ungare. Din câte se pare, Wass