Oraşul Perm se reinventează. Cunoscut drept un important centru industrial din zona Uralilor (deservit, în era sovietică, de deţinuţii politici), oraşul a decăzut: uzinele, imense şi inutile, zac în paragină, iar oraşul se depopulează treptat. Un sondaj de opinie de acum şase ani arăta că 60% dintre tineri ar fi vrut să părăsească oraşul din lipsă de perspective. Ceva s-a schimbat, totuşi, în ultimii doi ani: în 2008, guvernatorul regiunii a hotărît construirea unui centru de artă contemporană. Directorul instituţiei avea să fie Marat Gelman, un galerist cunoscut şi bogat (născut la Chişinău). Misiunea lui era complicată: puţini au crezut că va reuşi să edifice la Perm, într-o regiune săracă şi cu o populaţie nu prea educată, un muzeu de artă contemporană care să „prindă“ la public. Dar Gelman a reuşit nu numai să educe publicul local, ci să atragă vizitatori din alte oraşe învecinate, ba chiar şi din alte regiuni. Muzeul de Artă Contemporană de la Perm a devenit foarte repede un reper, un centru de atracţie, un spaţiu expoziţional interesant pentru cei mai activi artişti vizuali din Rusia şi din lume. Zeci de festivaluri, expoziţii şi evenimente pe an au făcut din Muzeul de la Perm un adevărat centru european al artelor contemporane; oraşul a devenit şi el mai atractiv, căci printre aleile cenuşii din cartierele comuniste au apărut acum instalaţii moderne – poate acesta e şi motivul pentru care, la ultimul sondaj de opinie, doar 12% dintre tineri au mai declarat că ar vrea să părăsească oraşul...

DE ACELASI AUTOR Amazon trece prin Europa După bacalaureat Dragoş Dodu - Editor-şef, info-carte.ro Mai degrabă furie decît divertisment Însă e riscant să te joci cu arta contemporană. Mai ales în instituţii publice. Şi mai ales în Rusia. În multe dintre lucrările expuse de Gelman apar critici mai mult sau mai puţin subtile la adresa regimului lui Putin, aluzii i