Ţările occidentale resimt o îngrijorare în creştere faţă de criza egipteană, existând temeri că angajamentul armatei de a aduce ţara pe o cale democratică să nu fie altceva decât o iluzie destinată să ascundă o intenţie de preluare a puterii pentru o perioadă mai lungă de timp, relatează AFP, citată de Mediafax.
SUA au refuzat până în prezent să considere înlăturarea de la putere a preşedintelui Mohamed Morsi drept lovitură de stat, acest lucru însemnând automat îngheţarea unui ajutor militar în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, în virtutatea legii americane.
Cu toate acestea, Washingtonul a transmis deja un avertisment liderilor interimari ai ţării, miercuri, suspendând livrarea a patru avioane de vânătoare F-16.
În acelaşi timp, Marea Britanie a anunţat săptămâna trecută că va reveni asupra autorizaţiilor de export a unor echipamente militare către Egipt, din cauza unor temeri ca acestea să nu fie utilizate împotriva manifestanţilor.
Liderii interimari ai Egiptului au prezentat planul pentru adoptarea unei noi Constituţii şi organizarea de noi alegeri, dar părerile sunt împărţite cu privire la două întrebări, şi anume dacă noua putere îşi va respecta angajamentele şi în ce moment va fi lansat procesul planificat.
Îndemnul la manifestaţii lansat de şeful armatei, generalul Abdel Fattah al-Sissi, care le-a cerut egiptenilor să-i dea un „mandat" cu scopul „de a termina cu terorismul şi violenţa", a contribuit de asemenea la creşterea îngrijorării.
În opinia Fraţilor Musulmani, din rândul cărora provine fostul preşedinte Mohamed Morsi, apelul lui al-Sissi este un „un apel la război civil”.
„Realitatea este că Egiptul a revenit la un sistem mai autoritar, cu o clasă politică ce acţionează sub acoperirea militarilor şi o represiune importantă împotriva oricărui tip de dis