- Diverse - nr. 145 / 26 Iulie, 2013 Adica, in asezarea natala a doi oameni de seama ai culturii romanesti: poetul Octavian Goga (1881-1938) si filosoful Emil Cioran (1911-1995). Primul a avut si are cel putin cinci "insemne” locale care sa-i perpetueaze memoria peste vremi si vremuri. Cu cinste si cu fala: CasaMemoriala-Muzeu a familiei sale, Mormintele tatalui si mamei sale, Bustul chipului sau, precum si numele dat vechii scoli generale din sat si Caminului Cultural. Numai filosofului Emil Cioran, ratacitor prin lumea larga si odihnitor in pamant strain parizian, nu-i gaseam insemnele obarsiei rasinarene inscriptionate pe ulitele satului sau natal. Doar un plapand "chip fugar”, in pripa modelat in argila arsa in cuptor, asezat in fata unei vechi casute parintesti. Instrainata si ea altor neamuri indepartate. Si, din pacate, putin voitoare! Din fericire, "miracolul aducerilor aminte” s-a petrecut de curand, prin dezvelirea si sfintirea unui frumos si impozant bust din bronz-aurit, creatie a sculptorului sibian Ioan Candea. Tot atunci i-a fost atribuit titlul de "Cetatean de Onoare”, post-mortem. Si n-a fost uitat, la implinirea varstei de 80 de ani de viata, bunul prieten al rasinarenilor, academicianul-scriitor si critic literar Eugen Simion. Acel eveniment avea sa-mi readuca in minte un fragment dintr-o izbutita scriere elogioasa la adresa academiceanului sarbatorit de rasinareni. Scriere aparuta in revista "Cultura”, purtand semnatura unui talentat poet si fost confrate in ale gazetariei radiofonice, clujeanul Horia Badescu: "Distins, protocolar, elegant, Eugen Simion este, poate, cea mai senioriala personalitate a criticii romanesti contemporane”. De ce "poate”, n-am prea inteles. Probabil ca sa nu-l supere pe Ion Manolescu. Intamplator avea sa-mi apara in fata ochilor o mostra din modestia marturisirilor scrise de domnul academicean. Bunaoara, cea referitoare