- Cultural - nr. 145 / 26 Iulie, 2013 Stratul limbii romane (IX) In ultimele tablete, am folosit sintagma "romana comuna”. Ca idiom, romana comuna cuprinde dialectele aroman, istroroman, meglenoroman, dacoroman. aroman, -a, aromani, -e = dialectul aroman se vorbeste in sudul Peninsulei Balcanice (prin Epir si Macedonia). istroroman, -a, istroromani, -e; dialectul istroroman se vorbeste de populatia de limba romana ce traieste in peninsula Istria. meglenoroman, -a, meglenoromani, -e; s.m. si f; adj. Persoana care face parte din populatia romanica aflata in Peninsula Balcanica, in regiunea Meglen. dacoroman, –a, dacoromani, -e, adj. s.m. 1:Adj. (Despre dialecte, graiuri, cuvinte). Care apartine romanilor sau privitor la romanii din nordul Dunarii; Dialect vorbit de dacoromani, cel mai raspandit si mai dezvoltat dintre dialectele limbii romane. Termenul general care denumeste o unitate lingvistica – limba, dialect sau grai – folosit de specialisti este idiom. Am simtit nevoia sa preiau, din DEX, aceste explicatii, intrucat in Istoria Limbii romane (coordonator Al. Rosetti) se precizeaza ca formele simple ale pronumelui demonstrativ de departare apar doar in dialectul dacoroman. Din ille (m), illa (f), illud (n) s-au format (in evolutie) nu numai articolele hotarate, pronumele personale, dar si pronumele demonstrativ de departare. Contextele si nuantarile sunt de domeniul specialistilor. Fericirea simplitatii este astfel exprimata in latina: "Beatus ille homo/ qui sedet sua domo,/qui sedet post fornacem/et habet bonam pacem./Fericit (este) acel om/care sede (locuieste) in casa sa/care sta dupa cuptor/ si are buna pace.” Formele literare acela, aceea, aceia, acelea se folosesc cu o frecventa mai mare decat formele literare ale pronumelor demonstrative de apropiere. In Sinteze de limba romana (p. 231), Theodor Hristea mentioneaza ca: "al si a nu sunt altceva decat formel