Unele ţări occidentale resimt faţă de criza egipteană o îngrijorare în creştere, împărtăşind temeri că angajamentul armatei de a aduce ţara pe o cale democratică să nu fie altceva decât o iluzie destinată să ascundă o intenţie de preluare a puterii pentru o perioadă mai lungă de timp, relatează AFP.
Cu toate că Statele Unite au refuzat până în prezent să califice înlăturarea de la putere a preşedintelui Mohamed Morsi drept lovitură de stat – ceea ce, în virtutea legii americane, ar fi antrenat în mod automat îngheţarea unui ajutor militar în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari americani -, Washingtonul a transmis un avertisment liderilor interimari ai ţării, miercuri, suspendând livrarea a patru avioane de vânătoare F-16.
De asemenea, Regatul Unit a anunţat săptămâna trecută că va reveni asupra autorizaţiilor de export a unor echipamente militare către Egipt, din cauza unor temeri ca acestea să nu fie utilizate împotriva manifestanţilor. Autorizaţiile se referă la componente de vehicule blindate şi mitraliere, dar şi la echipamente de radio şi comunicaţii, mai ales pentru tancuri.
Liderii interimari ai Egiptului au prezentat o foaie de parcurs pentru adoptarea unei noi Constituţii şi organizarea de noi alegeri, dar părerile sunt împărţite cu privire la două întrebări, şi anume dacă noua putere îşi va respecta angajamentele şi în ce moment va fi lansat procesul planificat.
Îngrijorările au crescut, de asemenea, în urma îndemnului la manifestaţii lansat de şeful armatei, generalul Abdel Fattah al-Sissi, care a cerut ca egiptenii să iasă pe străzi pentru a-i da un “mandat” cu scopul “de a termina cu terorismul şi violenţa”, invitaţie care, potrivit Fraţilor Musulmani, din rândul cărora provine Mohamed Morsi, reprezintă un “apel la război civil”.
“Realitatea este că Egiptul a revenit la un sistem mai autoritar, cu o clasă politică