Oamenii de stiinta afirma ca amploarea eventualelor daune provocate de tipirea gheturilor vesnice din zona arctica ar putea atinge cote gigant, avand in vedere importante cheie a acestei regiuni pentru sistemul climatic al Terrei.
Procesul de topire a ghetarilor din Artica se accelereaza, sporind, astfel, eliminarea de metan in atmosfera, un gaz cu efect de sera mai devastator decat dioxidul de carbon. Un cerc vicios generat de incalzirea globala, care ar putea antrena disparitia totala a banchizelor estivale pana in 2015, potrivit estimarilor Grupului interntional de studii destinate climei.
Daca pronosticurile variaza de la un studiu la altul, toate confirma ideea ca topirea completa a ghetarilor se apropie. O echipa de cercetatori ai Universitatii Cambridge, din Marea Britanie, si ai Erasmus University Rotterdam (Olanda) au estimt ca aceasta dispartie va costa economia mondiala 60.000 de miliarde de dolari, adica valoarea PIB-ului global in 2012. In acelasi timp, „costul” total al modificarilor climatice din Arctica s-ar putea dovedi si mai mari.
„Incalzirea climatica din zona arctica este ca o bomba cu ceas, spune profesorul olandez Gail Whiteman. El si colegii lui au publicat in revista Nature un articol consacrat analizei urmarilor economice ale acestei incalziri.
Cercetatorii arata ca numerosi experti privesc acest proces cu ochi buni, explicand ca, odata cu topirea gheturilor, zacamintele de petrol (17% din rezervele mondiale nepuse in valoare) si de gaze (30%) din zona devin mai accesile si creste fluxul transporturilor de marfuri prin marile nordului. Pe de alta parte insa, au subliniat oamenii de stiinta, eliberarea in decurs de 10 ani a 50 gigatone de metan, acumulat sub in falia Marii Vest-Siberiene, va avea consecinte catastrofale.
In primul rand, metalul este de zeci de ori mai puternic decat gazul cu efect de sera,
