- Istoric - nr. 145 / 26 Iulie, 2013 "Atat mi-e de putin timpul/Atat de grabite sunt toate/Atat de usor se strica/Ce la nastere apare eternitate”. Sunt versuri redate, negru pe alb, din poezia "Gravura”, purtand semnatura lui Romulus Guga. In eternitate a trecut poetul, prozatorul, dramaturgul, publicistul nascut pe meleaguri bihorene, la Oradea, in ziua de 2 iunie 1939. Iata s-au implinit 30 de ani de la trecerea lui Romulus Guga la cele vesnice, intamplata pe data de 18 octombrie 1983. Treizeci de toamne vor trece pe drumul lasat in marea lui trecere prin viata. Scurte rememorari pentru cei ce mai sunt, pentru cei care l-au cunoscut si apreciat. Medic a fost tatal lui, Ioan Guga, originar din localitatea Cuvin (Banatul sarbesc), unde bunicul era protopop. Terminand cursurile scolare la Oradea, Cluj-Napoca, Gherla, Dej, urmandu-si tatal prin locurile sale de munca, Romulus Guga devine student al Facultatii de Filologie din orasul de pe Somes, ale carei cursuri le frecventeaza intre 1957-1962. A publicat poezie in revistele "Steaua”, "Tribuna”; a fost redactorul-sef al revistei "Vatra”, Targu-Mures, seria noua, intre anii 1971-1983. A publicat volume de poezie, proza, dramaturgie, parte dintre ele distinse cu premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, cu premiul Marelui Festival de teatru de televiziune de la Praga, cu cel de dramaturgie de la Timisoara. Impreuna cu Iva Paraschiv (pseudonimul sotiei, Voica Foisoreanu), Romulus Guga a infiintat un cerc de traducatori pe langa revista "Vatra”. Intr-un mijloc de frumoasa primavara (nu-mi mai aduc aminte care an, oricum intre 1965-1970), l-am cunoscut pe Romulus Guga. Era secretar literar la sectia romana a Teatrului din Targu-Mures, care-si avea sediul in Palatul Culturii, unde aveau loc si reprezentatiile teatrale Mai tarziu, ne-am intretinut cordial (fratele lui, Dan, si sotia sa, o vreme au locuit la mine, in apartam