În mediul jurnalistic din România șantajul de presă ca instrument de adus bani în redacții nu e ceva nou.
Folosit inca de la inceputurile presei autohtone, santajul a fost rafinat odata cu modernizarea mijloacelor mediatice.
Primul flagrant impotriva unui ziarist care ii excroca pe bogati a avut loc in 1902, iar Lazar Kastenbaun, reporter la „Adevărul”, a primit atunci cinci ani de inchisoare pentru santajarea unuia mare industrias.
In epoca interbelica directorul „Curentului”, Pamfil Seicaru, cunoscut pentru reportajele lui bine scrise, a ramas in istorie pentru metoda sa de supravieturie financiara intitulata “santajul si etajul”.
Multi jurnalisti deveniti intre timp reputati analisti, precum Bogdan Chireac sau Sorin Rosca Stanescu, ajuns senator pe listele liberalilor sint celebri printre politicieni si investitori pentru abilitatea lor de a stringe bani.
Cei doi nu au avut probeleme cu justitia, dar Dan Diaconescu, patronul televiziunii tabloide OTV, care a fost inchisa, dar care a reinceput sa transmita din Italia, a fost acuzat pentru santajarea unui primar si a si petrecut citeva luni in arrest din acest motiv.
Probabil aproape intreaga avere lui Dan Diaconescu a fost cladita incetul cu incetul in acest fel. Reteta e simpla, reporterii sint trimisi pe teren pentru a afla vulnerabilitatile demnitarilor sau oamenilor de afaceri si apoi publicarea acestor asa-zis „dosare” devine obiect de negocieri.
Sub lupa procurorilor anticoruptie a intrat acum si Antena 3, iar intreaga companie este urmarita penal.
Ceea ce nu inseamna ca ziaristii simpli sau cameramanii ar fi pusi sub acuzare, asa cum lasa sa se inteleaga moderatorii acestei televiziuni, patronata de familia lui Dan Voiculescu, fost senator pe listele USL, care si-a dat demisia din Parlament pentru a in