Interviul cuprinde o scurtă evaluare a impactului celor două regimuri – Mubarak şi Morsi- asupra sectorului economic si a celui social egiptean pentru a evidenţia situaţia actuală. Ca atare, întrebarea este daca un alt tip de regim, în cazul de faţă cel militar, poate contribui la stabilitate si la refacerea unei economii ruinate de cele două guvernări anterioare.

Cum sa înţelegem înlăturarea de la putere a preşedintelui Morsi?

Natasha Ezrow: Morsi a fost îndepărtat de la putere din cauza a doua greşeli majore pe care Frăţia Musulmana le-a comis. Prima a fost sa instige un război sfânt in Siria, cu Suni stârniţi împotriva Alauiţiilor care erau de asemenea sprijiniţi de gruparea Hezbollah. Armata nu a vrut sa intervină în conflictul sirian, iar această mişcare a fost în contradicţie cu intenţiile armatei egiptene de a păstra o poziţie neutră. A doua, Morsi a încercat să împiedice bunul mers al procesului democratic prin slăbirea ramurilor juridice şi legislative. Din nou, un alt exemplu al lui Morsi si al Frăţiei Musulmane de a forţa nota fără a ţine cont de părerea electoratului.

În doar un an de la înlăturarea lui Mubarak, ar fi putut Morsi să facă mai mult economic vorbind?

Natasha Ezrow: Şansele ca Morsi să fii inversat situaţia economică erau minime, iar această problemă a avut puţin de-a face cu lovitura de stat.

Pentru a înţelege mai bine de unde s-a plecat: Ce efect a avut regimul Mubarak asupra creşterii economice, şi sociale, a Egiptului?

Natasha Ezrow: Mubarak a fost incredibil de corupt şi cu puţin respect fată de islamişti. Regimul său a fost opresiv, a produs o creştere economică infima si a întreprins foarte puţine reforme pentru a reduce sărăcia. Au existat câteva reforme populiste implementate în sprijinul alocării de locuinţe, dar în mare islamiştii erau cei care furnizau bunurile şi servici