Comisia Europeană consideră că, pentru corecta aplicare a regulilor de unbundling (separarea activităţilor) la companiile din energie, Fondul Proprietatea (FP) nu va mai putea să-şi exercite dreptul de vot la Transelectrica şi Transgaz, susţin surse apropiate situaţiei. FP îşi va putea păstra, însă, acţiunile la cele două companii şi va încasa în continuare dividendele.
Respectarea, de către ţara noastră, a regulilor de unbundling a constituit, la finele săptămânii trecute, un subiect fierbinte al discuţiilor dintre autorităţile noastre şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale. Potrivit surselor noastre, Comisia a apreciat că regulile privind separarea activităţilor din energie pot fi duse cu succes la capăt, în contextul în care Transelectrica şi Transgaz au implementat procesul de numire a managerilor profesionişti.
FP poate să-şi exercite în continuare, liniştit, votul în Adunările Generale ale Acţionarilor societăţilor de producere, distribuţie şi furnizare a energiei şi gazelor aflate sub autoritatea Departamentului de Energie, nu însă şi la Traselectrica şi Transgaz.
Europa a adoptat, în domeniul energetic, principiul unbundlingului, care înseamnă separarea activităţilor de producţie, transport, distribuţie şi furnizare în entităţi distincte. Astfel, giganţii energetici integraţi şi-au separat, prin înfiinţarea de societăţi, toate aceste activităţi. Dar Comisia Europeană a mers mai departe şi impune ţărilor membre UE ca proprietarii societăţilor de transport energie şi gaze să fie diferiţi de cei ai societăţilor care se ocupă cu producţia, furnizarea şi distribuţia. Aşa au început mulţi giganţi energetici europeni să-şi înstrăineze din active.
În cazul particular al României, statul a implementat principiul separării activităţilor din energie, dar a privatizat doar distribuţia
