Dezastrul de la Bacalaureat a generat un talmeş-balmeş în universităţi. Tinerii buni se gândesc mai mult la bani şi mai puţin la etichetă, ceea ce i-a făcut să aleagă între două extreme: Agricultură şi Medicină.
Un ochi plânge, altul râde, cam aşa s-ar rezuma situaţia din universităţile româneşti care au afişat deja rezultatele concursului de admitere.
Puţinii elevi promovaţi la Bac au lăsat mândria deoparte şi au ales specializările unde învaţă cum se fac bani muncind pământul, în defavoarea celor care scot şomeri la patru ace. O nesperată popularitate au căpătato, spre exemplu, facultăţile Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi.
La specializarea Controlul şi expertiza produselor alimentare, din cadrul facultăţii de Zootehnie, s-au înregistrat medii şi de 9,90, după o concurenţă de 11,5 candidaţi pe locurile bugetate. Cireaşa de pe tort au fost însă notele de intrare la locurile cu taxă ale Facultăţii de Medicină Veterinară, peste 9, în condiţiile în care cinci tineri şi-au disputat un loc aici. „Absolvenţii pot lucra şi în străinătate, mai ales cei cu profesii reglementate în UE, cum sunt medicii veterinari“, se laudă Vasile Vîntu, rectorul universităţii.
Pe de altă parte, rezultatele la admitere au şters cu buretele titulatura neoficială de „fabrica economiştilor” cu care se mândrea Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE).
Se caută viitori afacerişti
Universitatea a rămas cu sute de locuri neocupate la buget, ca urmare a deciziei de a reintroduce, după doi ani, examenul de admitere. “Dascălii au cerut examen scris.Intrau mulţi elevi, iar după primul an de studiu rezultatele lăsau de dorit”, a explicat Florina Mohanu, purtătorul de cuvânt al ASE. Pentru a completa locurile bugetate, reprezentanţii ASE au anunţat că vor organiza o a doua sesiune de admitere, rezervată în anii trecuţi doar ofertei de l
