Partidul Mişcării Populare, ridicat pe scheletul fundaţiei Mişcarea Populară, s-a lansat în această săptămână cu ambiţia clară de a concentra voturile electoratului de dreapta dezamăgit de prestaţia PDL şi neconvins de şansele Forţei Civice şi ale celorlalte mici formaţiuni din aceeaşi parte a spectrului politic.

Atât noul şef, Eugen Tomac, cât şi o serie de fruntaşi ai noului partid sunt, în mod previzibil, foşti membri PDL sau consilieri prezidenţiali (Teodor Baconschi, Cristian Diaconescu, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu, Vasile Gherasim), iar numărul celor plecaţi din PDL cu destinaţia PMP e de aşteptat să crească, la fel cum a fost de aşteptat şi în cazul precedentelor încercări de pregătire a unor forţe politice capabile să preia simpatiile electoratului de dreapta, fără a prelua şi resentimentele faţă de PDL (Noua Republică, Forţa Civică, Partidul Popular condus de fermierul Costel Caraş şi chiar fundaţia România Liberală a disidenţilor din PNL).

Principala necunoscută care priveşte noul partid rămâne identitatea candidatului său la prezidenţiale, având în vedere lipsa dorinţei PMP de a se alia cu orice altă formaţiune. Dacă diverse voci din PDL sau Forţa Civică au pledat pentru unificarea dreptei, pentru un candidat comun al formaţiunilor de dreapta la prezidenţialele de la anul şi pentru liste comune la europarlamentare, iniţiatorii Mişcării se opun colaborării cu PDL sau FC şi în general unificării dreptei: consilierul Daniel Funeriu consideră că noul partid al fundaţiei trebuie să meargă singur în alegeri, fiindcă unirea dreptei "este o dorinţă a oamenilor slabi, care au dubii că ar putea atinge pragul la europarlamentare".

Partidul Mişcării Populare, ridicat pe scheletul fundaţiei Mişcarea Populară, s-a lansat în această săptămână cu ambiţia clară de a concentra voturile electoratului de dreapta dezamăgit de prestaţi