Indiferent în ce instituţie mergi, aerul de vacanţă pluteşte. Funcţionari plictisiţi, visându-se deja pe malul mării sau pe cărări de munte. Vrei o informaţie, ba nu e cine răspunde de respectivul segmenţel, ba nu are cine să avizeze totul. Până şi cei care vin cu probleme au vina de a se afla la locul nepotrivit, în momentul nepotrivit. Sfârşitul de iulie şi, probabil, întreaga lună august sunt sortite unei lentori pe care o simţi şi mai mult dacă nu mai ai perspectiva unor zile de vacanţă. Cumpărăturile pe ultima sută de metri, graba de a-ţi termina treaba la serviciu, lista încă lungă de obligaţii să te mai ţină în priză până la deconectarea totală. Pentru că în vacanţă nu-ţi mai pasă dacă „faci foamea” la revenire, dacă eşti în prag de deconectare de la reţeaua de curent electric, dacă vezi un singur post de televiziune, cu antena de cameră, pentru că, beat de fericire că pleci, ai uitat să plăteşti abonamentul la cablu, dacă smoala încinsă de pe anumite trotuare îţi mai distruge o pereche de încălţări...

Şi iată cum, pentru cei fără şansa de a pleca măcar din oraşul prăfuit, căldura devine şi mai greu de îndurat. Cele câteva locuri din Slatina în care staţiile de brumizare funcţionează îţi dau energie până la semafor, fântâniţele publice, cele care au rezistat, devin loc de scaldă pentru copiii care în restul timpului stau cu mâna întinsă prin intersecţii, vânzătoarele de la chioşcurile de ziare numără acum pe degetele de la o mână clienţii pe care i-au avut până-n prânz, magazinele de haine de-abia reuşesc să vândă ca în urmă cu două luni, deşi reducerile sunt substanţiale, doar terasele întind coarda la maximum şi îţi vând pizza la preţurile de pe litoral.

Ce grevă în sănătate, pe cine să consulţi, când toată lumea e în concediu sau se pregăteşte să plece? Ce chef de muncă, ce rapoarte, ce situaţii, când din cinci-şase mai lucreaz