Statul anunţă că se retrage din promovarea exporturilor şi că va lăsa această sarcină în mâinile mediului privat, dar reprezentanţi ai mediului de afaceri spun că implicarea statului era oricum de formă.
„Pe termen mediu şi lung vrem să dezvoltăm acest sistem folosind tot mai mult parteneriatul public-privat. Ne propunem ca statul să aloce cât mai puţini bani în acest sistem şi să se retragă treptat, inclusiv în partea de reprezentare externă“, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei şi coordonator al departamentului de comerţ exterior.
Statul intervine în promovarea exporturilor, potrivit legislaţiei în vigoare, prin birourile comerciale care organizează diferite evenimente în străinătate, unde, teoretic, companiile româneşti se întâlnesc cu potenţiali parteneri. Reprezentanţii Ministerului Economiei nu au răspuns solicitării ZF de a preciza bugetul alocat acestei activităţi, dar o parte din cheltuiala aferentă este sugerată de veniturile consilierilor economici postaţi la ambasadele României. Acestea variază de la 4.500 euro brut, cât câştigă în fiecare lună consilierul din Berlin, la 3.851 dolari în cazul consilierului din Dubai, sau 4.800 dolari pentru consilierul din Beijing.
Un ordin ministerial din 2007 mai prevede că bugetul de stat susţine cheltuielile privind participarea expozanţilor la târguri şi expoziţii internaţionale, în limita unei sume aprobate anual. Pentru 2013, costul maxim care poate fi suportat de la bugetul de stat este de 64 mil. lei (14,5 mil. euro).
De ce sunt ineficiente birourile comerciale?
Reprezentanţii mediului de afaceri au spus însă în repetate rânduri că birourile comerciale ale României sunt ineficiente şi reuşitele pe plan extern ale businessurilor româneşti nu se datorează sprijinului statului. Cristian Pârvan,
