L-am asemănat pe Victor Ponta cu Micul Machiavelli. Un politician abil, cu puţine valenţe de administrator de ţară, dar cu un stomac de invidiat, capabil să digere orice, de la scandalul de plagiat, la condamnarea miniştrilor din guvernul său.

În ultima vreme, Victor Ponta a început să se plimbe prin lume, din China până în Spania, ca să demonstreze că are calităţi de lider. Făcându-se că uită care sunt problemele reale ale României. Cam în toate ţările, inclusiv Spania sau China, două ţări cu probleme diferite, dar la fel de îngrijorate, perspectivele economice sunt cele care preocupă cel mai mult guvernul. Ca să dau doar două exemple din ultimele peregrinări ale premierului, Spania are un şomaj de 27 la sută, fără perspective de redresare rapidă, iar China un ritm de creştere de peste 7 la sută, cifră impresionantă, dar considerată insuficientă pentru ritmul de dezvoltare al societăţii. Deci cuvântul-cheie este Economia, cam peste tot în lume. Sună banal pentru alţii, dar îngrijorător pentru noi, întrucât preocupările principale ale prim-ministrului sunt departe de această zonă. Premierul reuşeşte performanţa de a traduce orice termen economic în limbajul luptei politice şi al campaniilor de imagine.

Am avut tentativa de privatizare a Oltchim, un combinat căpuşat de toate guvernările PDL-PSD-PNL, în toate combinaţiile posibile. Adus la limita dezastrului, cu datorii de sute de milioane de euro şi mii de muncitori, a fost scos la privatizare. Printr-un artificiu politic, Victor Ponta, prim-ministru şi la aceea dată, a girat un proces de privatizare în care s-a renunţat la depunerea oricărei garanţii de participare (cash sau sub formă de scrisoare bancară), pentru că dorea zdrobirea adversarului său politic: Dan Diaconescu. A urmat o privatizare eşuată zgomotos, dar cu beneficii politice. O scamatorie cu doi farsori, având drept spectatori nevinovaţi 3.000