Zsolt Torok, Aurel Sălăşan, Teofil Vlad şi Marius Gane au revenit în ţară şi au povestit Gazetei cum a decurs ascensiunea unuia dintre cei mai dificili munţi din lume, Nanga Parbat (8.126 m).
Cu ce probleme se confruntă un alpinist de mare altitudine pe munte? "Dureri puternice de cap, lipsa poftei de mîncare, vînt, deshidratare, ninsori, avalanşe, crevase, pereţi abrupţi, arsuri solare, gît inflamat, aer rarefiat, monotonie, epuizare, ceaţă, -40 de grade Celsius, cort îngheţat, irascibilitate" a răspuns la cald Zsolt Torok, liderul expediţiei româneşti pe Nanga Parbat, care a revenit în ţară sîmbătă noapte, la o săptămînă de la ascensiunea pe vîrful unuia dintre cei mai dificili munţi din lume.
"Nici o problemă nu ne-a ocolit", a continuat relaxat Torok, care i-a avut alături pe colegii săi de echipă, Aurel Sălăşan, Marius Gane, Vlad Teofil şi Bruno Adamcek, ultimul abandonînd ascensiunea la 6.900 m.
Au slăbit 10 kilograme!
Nu sînt nişte bărbaţi impunători prin statură. Au 1,70 metri înălţime, sînt mai degrabă slabi decît bine făcuţi, uşor aduşi de spate, feţele le sînt ridate şi arse de soare, dar sub haine se simt braţe şi picioare vînjoase. "Am 39 de ani şi am acum corpul de la 16 ani. Ar trebui să fiu fericit, nu?!", a glumit Torok, care s-a întors acasă cu 8 kilograme mai uşor decît a plecat.
Colegii săi au fost şi mai generoşi pe munte. "Eu am slăbit vreo zece kilograme", s-a auzit Marius Gane, românul care în 2003 a ajuns şi pe Everest. Aurel Sălăşan şi Vlad Teofil nu au urcat încă pe cîntar, dar îl aprobă pe Marius.
- De ce este Nanga Parbat de trei ori mai dificil de escaladat decît Everestul?
- Din mai multe cauze. Diferenţa de nivel între tabăra de bază şi vîrf este foarte mare. Baza este situată la 3.800 metri, în comparaţie cu cea de pe Everest, care este la 5.400. Pe Nanga Parbat pantele sînt mai abrupte, aici
