Cercetătorii de la Universitatea Autonomă din Mexic susţin că modelul lor poate explica puterea şi energia pe care o dezvoltă Usain Bolt pentru a depăşi frânarea cauzată de rezistenţa aerului şi datorată datelor sale antropometrice.

Cele 9,58 secunde pentru cursa de 100 de metri de la Campionatul Mondial din Berlin este recordul mondial în prezent.

Conform modelului matematic propus de echipa de cercetători, timpul obţinut de Bolt la Berlin, 9,58 secunde, a fost realizat prin atingerea unui viteze de 12,2 metri pe secundă, echivalentul a aproximativ 43 de km pe oră.

Echipa a calculat că puterea maximă a lui Bolt a fost atinsă când avea aproape o secundă de când începuse cursa şi era la jumătatea vitezei sale maxime. Astfel, ceea ce aceştia arată este că în momentele imediate de frânare, cauzate de rezistenţa aerului, mişcarea este încetinită, iar puterea este mai mare.

Când au comparat masa corporală a lui Bolt, altitudinea pistei şi temperatura aerului au aflat că în cazul lui Bolt coeficientul de frânare era mai puţin aerodinamic decât al unui om de rând.

„Calculele noastre scot în evidenţă capacitatea rezistenţă a lui Bolt. El a fost capabil să doboare mai multe recorduri deşi nu este la fel de aerodinamic precum un om de rând.”, a declarat Jorge Hernandez de la Universitatea Autonomă din Mexic, citat de BBC.

„Este atât de greu să dobori un record în zilele noastre, chiar şi cu o sutime de secundă, încât alergătorii trebuie să lupte împotriva unei forţe a aerului care creşte cu fiecare accelerare suplimentară a atleţilor”, a continuat profesorul mexican.

Anterior, profesorul de la Universitatea Cambridge, John Barrow, a analizat maniera cum Bolt poate deveni şi mai rapid, explicând că viteza sa este datorată „lungimii mari a pasului”, cu toate că, iniţial, are un timp de reacţie mai slab.