Castorică, senatorul cu aia mică, moare de ciudă că pe el femeile nu-l plac, de aia el e mai tot timpul capră, în loc să fie ţap! A încercat şi castorul două femei, două, citiţi bine, nu…trei! Una l-a alungat şi la fugă s-a luat când l-a văzut dezbrăcat şi cu lupa s-a uitat la 2 cm de cârnaţ fleşcăit, sculat la loc comanda! Femeia s-a îngrozit şi peste tot a povestit cum un procuror ratat nu are nici sulă, nici cap! A doua l-a părăsit pentru că nu l-a iubit. O bătea, o maltrata, pentru că întruna castorul bea şi mințile şi le pierdea! A rămas cam singurel cu ischemii şi rânjet tembel, iar pentru că el nu poate, le inventează la alții de toate. Aici vine invidia, alții o dau, el o ia! Şi scrie în fiţuica lui de perete doar prostii, inepţii şi anomalii, după chipul şi asemănarea sa. Toţi din ţară au amante, nevestele-s curve, toate, iar cine nu e prieten cu el e şi homosexual şi hoţ tembel. De fapt, el ce nu poate, le bagă la toți beţe în roate, să aibă cu toții certuri în familie, ca să fie toţi ca el, singuri şi trişti, complexaţi şi şantajaţi. Hoţi şi proşti, de se poate homocoşi, să aibă şi Castorică o șansă cât de mică la o aventură mică, că de oul chel s-a cam săturat şi el. Să nu mai fie doar el ciumat, beţiv şi retardat, să iasă din pasa asta de Paria de Dăbâca. De asta nu poți scăpa, sila o vei căpăta, de la toți din ţara asta. Îţi rămâne o singură scăpare, fuga peste hotare. Fugi castore repejor, că nu îţi va fi ușor din ditamai senatoru` să te trimită în beci la răcoare procuroru`!

Cât despre ou, care arată din profil ca şi un bou, îl cam tot curtează pe al nostru Castorică. Ca să fac rost de bani, pentru a nu intra în sevraj, oul se apucă de şantaj, cu binecuvântarea al nostrului castoraş. Dacă mai persistă şi mai insistă, poate oul se va trezi plin de ischemii. Iar pentru a se asorta cu al nostru castoraş, băieţii veseli de la psihiatrie, viitori co