Spectrul războiului civil planează din nou asupra Egiptului. Confruntările din timpul week-end-ului între manifestanţi şi forţele de ordine au făcut cel puţin 74 de morţi în rândul islamiştilor. Frăţia Musulmană a decis luni să renunţe la luarea cu asalt a sediului serviciilor militare egiptene, pentru a nu perturba tentativa de mediere la faţa locului, a şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton.

Partizanii preşedintelui demis, Mohamed Morsi, cheamă marţi la o uriaşă manifestaţie, la care sunt aşteptaţi un milion de participanţi. La patru săptămâni după răsturnarea de la putere a preşedintelui islamist, impasul politic pare greu de depăşit.

Într-o lună de ciociniri, peste 300 de persoane şi-au pierdut viaţa în Egipt. Cert, suntem încă departe de măcelurile înregistrate zilnic în Irak sau în Siria, dar tot mai mulţi observatori comentează pe un ton sumbru impasul politic din ţara faraonilor. Presiunile diplomatice externe-Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene, este pentru a doua oară în câteva zile la faţa locului, pentru a încerca o mediere între armată şi tabăra pro-Morsi-arată îngrijorările crescânde ale cancelariilor occidentale.

Cum remarcă şi editorialistul de la Le Figaro, ziar conservator, "măcelul comis în week-end de armată contra manifestanţiilor compromite şi mai mult şansele de a repune ţara pe calea democraţiei". Cu excepţia cazului în care decid să rămână la putere cu forţa, transformând astfel a doua revoluţie egipteană în puci militar, armata nu va avea de ales decât să reintroducă în jocul politic Frăţia Musulmană şi pe preşedintele lor ales prin urne. Până atunci, revoluţia poate fi considerată "confiscată", notează şi Libération. Editorialistul publicaţiei de centru-stânga denunţă şi el amestecul armatei în treburile ţării şi militează pentru "o retragere a militarilor, lucru ce-ar lăsa cale liberă dialogului şi tr