Apelul a fost formulat în luna iunie, însă a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Cluj abia în 23 iulie. Măsura vine după ce în cursul lunii aprilie, magistraţii Tribunalului Sălaj au respins ca nefondată cererea moştenitoarei baronului prin care aceasta solicita despăgubiri pentru distrugerile suferite în ultimii zece ani de castelul din Jibou.

Moştenitoarea cerea despăgubiri în cuantum de peste 500.000 de lei, care ar reprezenta, se pare, contravaloarea distrugerilor şi degradărilor provocate castelului în ultimii 10 ani. Iniţial, judecătorii Tribunalului Sălaj au respins acţiunea în instanţă, însă avocatul a formulat recurs şi dosarul a fost repus pe rolul instanţei judeţene.Potrivit expunerii de motive formulată de reclamantă prin avocatul său, în perioada scursă de la notificarea de restituire în natură, ce datează din februarie 2002, şi până la punerea în posesie, ce a avut loc anul trecut în luna martie, imobilul ar fi suferit „degradări semnificative datorită neîntreţinerii, distrugerii şi chiar vandalizării construcţiilor”. Avocatul mai precizează că acţiunea se referă „numai la distrugerile şi degradările provocate sau neprovocate cu intenţie directă, suferite de construcţii în perioada scursă de la notificare”, şi apreciază că pentru aceste distrugeri trebuie să răspundă deţinătorul imobilului, „indiferent dacă distrugerea sau degradarea sunt urmare a unei acţiuni proprii sau a unei inacţiuni proprii”. Drept vinovaţi, sunt indicaţi Primăria Jibou, care a avut în administrare jumătate din castel, Grădina Botanică Jibou, care a administrat cealaltă jumătate, dar şi Inspectoratul Şcolar, Liceul Teoretic "Ion Agârbiceanu" din Jibou şi Direcţia Judeţeană de Cultură. De la toţi aceştia solicita despăgubiri în valoare de 506.350 de lei, stabilite, se pare, în baza unei expertize extrajudiciare.