Puţini ştiu că cel mai cunoscut cântec al naţiunii române, devenit imn naţional, a fost scris şi transmis cifrat, în secret, de la o provincie românească la alta, în perioada Revoluţiei de la 1848. Mai mult decât atât, într-o descriere dedicată Zilei Imnului Naţional, Forţele Terestre Române amintesc că prima înregistrare a cântecului „Deşteaptă-te române!” a fost făcută în anul 1900, în Statele Unite ale Americii (SUA). Sursa: Fortele Terestre Romane

Ziua Imnului Naţional este o sărbătoare de tradiţie pentru români şi special pentru vâlceni, întrucât în Parcul Zăvoi, pentru prima dată a fost cântat, ,,Deşteaptă-te române!”. O scurtă prezentare a ceea ce a însemnat, pentru români, „Deşteaptă-te române!” a fost făcută pe site-ul Forţelor Terestre Române de către maiorul Sorin Pancu.

S-a câtat alături de Marseilleza

În fiecare an, pe 29 iulie au loc manifestări oficiale prin care se marchează această sărbătoare naţională. Alături de sigiliu, stemă şi drapel, imnul este un element definitoriu al statului român.

Cântec de identitate a conştiinţei naţionale, imnul la români a devenit o preocupare creatoare încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Ideea imnului trebuie legată de aceea a naţiunii, a independenţei materializate prin simbolul steagului. Ideea unei piese oficiale care să simbolizeze unitatea românilor din ambele Principate, precum şi dorinţa de a împrumuta melodiei o intonaţie populară, se conturează pe măsură ce mişcarea politică pregătea izbucnirea Revoluţiei din 1848.

Anul revoluţionar 1848 a cunoscut o multitudine de imnuri, române şi străine, proslăvind fie libertatea naţională a poporului român, fie domnitorii celor două Principate Române. Nu a lipsit din repertoriul epocii de pildă, MARSEILLEZA şi CARMAGNOLA, cele două simbolice cântece revoluţionare franceze.

Se transmitea criptat

Paternitatea cântecelor r