Prea puţin băgat în seamă, cel puţin în comparaţie cu insolvenţa Hidroelectrica sau a Oltchim, falimentul firmei austriece Alpine are efecte semnificative pe piaţa lucrărilor de construcţii.

Iulian Urban, fost senator şi acţionar al firmei de recuperare a creanţelor Urban şi Asociaţii, este unul dintre cei care a încercat să coaguleze interesele subcontractorilor firmei Alpine care au sfârşit prin a înregistra pierderi majore.

”Estimez la 250-300 de milioane de euro maxim banii care nu au mai ajuns la subcontractori. Eu am reuşit să adun creanţele a 20-25 de firme cu o valoare de 15 milioane de euro căci multe firme, în special cele mari, au crezut că pot rezolva problema pe cont propriu”, spune el. El informează că cererile de înregistrare a creanţelor sunt primite de judecătorul sindic numit în cazul falimentului Alpine din Salzburg Austria doar până pe data de 16 august.

Urban estimează că sunt 100-150 de firme subcontractoare Alpine care au de încasat bani de la aceasta şi care la rândul lor au alţi 400 de subcontractori. In total e vorba de 28.000-30.000 de angajaţi din mediul privat, din care ”30% vor rămâne fără un loc de muncă”, spune avocatul. În rândul micilor subcontractori români, Alpine s-a bucurat de încredere. La Centrala Incidentelor de Plată nu figurează niciun bilet la ordin emis şi neonorat de Alpine ceea ce înseamnă că micile firme româneşti au lucrat pe încredere fără a cere austriecilor eliberarea acestor instrumente de plată.

Alpine vinovata de frauda?

Potrivit lui Iulian Urban Alpine Austria se face vinovata de fraudă. Firma austriacă a încasat bani, proveniţi chiar din fonduri nerabursabile ale UE, şi a scos banii din ţară, pentru a îşi acoperi pierderile din alte ţări, acuză el. Cum anume au fost transferaţi banii, fostul senator nu poate preciza. Anterior însă surse din