Demarat la începutul anului 2008, proiectul Netcity - reţeaua metropolitană de fibră optică a Municipiului Bucureşti - se lovește de opoziția operatorilor de cablu
Îngroparea cablurilor aeriene a fost o condiţie impusă de UE ţării noastre înainte de aderare, însă chiar şi după ce termenul de cinci ani a expirat multe cabluri continuă să atârne pe stâlpii din Bucureşti. Contractul pentru realizarea reţelei metropolitane de fibră optică a fost semnat în 2008. De atunci şi până în prezent, proiectul s-a lovit de mai multe bariere. Cu toate astea, la finele anului trecut s-a încheiat prima etapă.
Netcity include, în prezent, 880 km canalizaţie subterană, sub 15% din lungimea străzilor din Bucureşti, 11.000 clădiri bransate la reţea şi peste 5.000 km de cabluri fibră optică, coaxial şi cupru în reţeaua subterană. „Prima etapă este acoperită 100%, suma investită depăşind 40 de milioane de euro“, potrivit lui Adrian-Răzvan Florea, CEO Netcity.
Cea de-a doua etapă este în impas, proiectul lovindu-se de opoziția unor operatori de telecomunicații. Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor (ANSIP) acuză Netcity Telecom de monopol şi de practicarea unor preţuri mult prea mari pentru închirierea reţelei. La rândul lor, Netcity şi primăria generală consideră imoral şi ilegal caracterul acestor solicitări deoarece se pretinde accesul la o infrastructură foarte scumpă, la tarife derizorii. „Pentru a fi monopol ar fi trebuit să nu existe nicio alternativă la această reţea dar, aşa cum se precizează şi în recentul aviz al ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii – n.r.), la nivelul Capitalei există şi alte reţele de canalizaţie subterană. Romtelecom are, spre exemplu, o reţea de canalizaţie în lungime de 6.000 kilometri la nivelul Bucureştiului“, a precizat Adrian-Răzvan Florea.
Autoritatea de
