Mii de germani au ieşit în stradă, sâmbătă, pentru a protesta împotriva modului în care SUA spionează viaţa privată. S-ar putea, însă, ca americanii să fi primit acest drept chiar de la liderii Germaniei.

Treizeci de oraşe din Germania s-au alăturat protestului global împotriva supravegherii conexiunilor telefonice şi de internet, acţiunea derulându-se sub motto-ul "Stop Watching Us" ("Încetaţi să ne mai supravegheaţi"). Mii de persoane au dorit, sâmbătă, să îşi exprime indignarea faţă de practicile serviciilor secrete americane NSA, dezvăluite de Edward Snowden.

Supravegherea cetăţenilor este ca radioactivitatea: nu o poţi vedea, auzi sau simţi, dar ea e acolo, în viaţa ta, comentează Jan-Martin Zimmermann, unul dintre organizatorii protestului desfăşurat la Frankfurt. "Metoda aceasta pauşală de a recolta informaţii şi date private zdruncină principiile fundamentale ale democraţiei promovate de americani - libertatea şi sfera privată", se arată în petiţia deschisă de organizatorii mişcării "Stop Watching Us" (firme şi organizaţii de apărarea drepturilor civile).

Jumătate de milion de semnături a strâns până în prezent petiţia. Şi nici măcar nu este singura formă civilă de a atrage atenţia asupra nocivităţii spionajului fără discernământ. Doar că protestele online singure nu pot schimba prea multe. E motivul pentru care primii dintre revoltaţi şi-au luat inima în dinţi şi au ieşit, sâmbăta trecută, în stradă. "Există o singură lume - online-ul şi offline-ul trăiesc împreună şi peste tot trebuie să existe aceleaşi drepturi fundamentale", consideră Zimmermann. Doar că este mai greu să le faci tuturor celor din jur clar că statul contemporan "dispune de infrastructura necesară pentru a ne îngrădi pe toţi şi a ne supraveghea pe fiecare; ceea ce", adaugă Zimmermann, "nu trebuie să fie cazul într-o democraţie". Celor ce încă nu simt