Retrocedarea padurilor Maramuresului urmasilor celor deposedati de comunisti e o actiune in care, pe langa firestile reparatii morale, se suprapun infractiuni penale, multe inca nepedepsite in pofida dovezilor prezentate de institutii ale statului roman. Cea mai rasunatoare retrocedare, atat prin prisma dimensiunii padurii, 17.000 de hectare, cat si a valorii acesteia, aproximativ 60 de milioane de euro - conform specialistilor silvici -, este pe cale aiba loc in Borsa. Posesorul lozului castigator, o entitate juridica despre care specialistii silvici sustin ca nici nu exista: Composesoratul Borsa, condus de Matei Mihali.
„Inainte de 1921, in Borsa, composesoratul avea 11.300 de hectare de padure. Dupa aplicarea reformelor agrare din 1921, a fost o expropriere de 5.200 de hectare pentru Primaria Borsa, iar composesoratul a ramas cu 6.200 de hectare. De la aparitia legii fondului funciar, in 2000, care permiteau retrocedarea la persoanele juridice composesorate, s-a infiintat un prim composesorat in Borsa, pentru 55 de membri, care a primit 69 de hectare in baza Legii nr 1 din 2000. Dupa aparitia Legii 247 din 2005, intrucat primul composesorat era limitat la 55 de membri, la registrul special al Judecatoriei s-a infiintat Composesoratul Cisla Borsa. Acesta a preluat tot patrimoniul din '48, respectiv 6.056 de hectare, iar Primariei Borsa i s-a retrocedat 5.300 de hectare. Din punct de vedere aritmetic al suprafetelor, ce a fost in '48 este pus in posesie 100%”, a precizat reprezentantul Directiei Silvice in Comisia Judeteana de aplicare a fondului funciar, Darius Dobra.
Strategia unei improprietariri record
In pofida acestui aspect, astazi, dupa 12 ani in care o mana de borseni condusa de Matei Mihali au revendicat averea composesoratului in pofida opozitiei institutiei silvice si a celei care reprezinta Guvernul in Maramures, o s
